Probabil că ați văzut și voi pe internet, cum am văzut și eu, că e la modă treaba asta cu părerile controversate. De parcă vezi doamne ce șmecher ești dacă îți folosești sfântul drept la liberă exprimare pentru a enunța aberații de tot felul, de la prea obișnuitele lozinci rasiste și homofobe până la teorii ale conspirației despre virus și multe altele. Ceea ce mă deranjează este că termenul „părere controversată” pare să fie asociat aproape exclusiv cu delirul dezinformat și dezinformator al discursului extra-conservator.
Zilele astea, citind câteva articole din tinerețe ale lui Fran Lebowitz, mi-am adus aminte că exista o vreme în care părerile controversate, nu numai că erau adesea de partea progresiștilor, dar de multe ori erau chiar adevărate. Bineînțeles, în măsura în care putem afirma despre orice că este adevărat. Să nu uităm că existau inclusiv păreri controversate ce nici măcar nu aveau cine știe ce evidentă valoare politică, ci erau pur și simplu păreri. Poate că uneori erau puțin răutăcioase, dar tocmai ăsta le era farmecul. Și fix asta am de gând să fac în cele ce urmează. Am de gând să înșir o selecție din propriile mele păreri controversate.
Așadar:
Micii se mănâncă fără muștar sau orice fel de sos.
Aplauzele la aterizarea avionului sunt perfect acceptabile.
Game of Thrones a fost de la bun început un serial overrated.
Te poți uita cu plăcere la un film sau la un serial prost.
Superficialitatea nu este întotdeauna ceva negativ.
Profunzimea nu este întotdeauna ceva pozitiv.
Excesul de fanservice dăunează grav artei.
Excesul de elitism și eclectism dăunează și el grav artei.
Excesul de sinceritatea dăunează grav vieții sociale și nu numai.
Este perfect acceptabil să discuți gusturile cuiva (sau lipsa lor).
Obiectivismul este o aberație, deși uneori prefer să ignor asta.
Muzica de boomeri este minunată și nimeni nu poate nega asta.
Respectul este un concept ridicol și prea ridicat în slăvi.
Vârsta înaintată nu aduce întotdeauna înețelepciune.
De cele mai multe ori adevărul NU se află undeva la mijloc.
Oamenii evlavioși și ateii convinși sunt la fel de enervanți.
Mașina personală nu este un simbol al statutului social.
Este ridicol să te aștepți ca ceilalți să te trateze cum îi tratezi.
Nimeni nu este mai bun decât tine și nici tu ești mai bun decât nimeni.
Lăcomia nu ține de natura umană, așa că simte-te vinovat.
Nu oricine poate face orice dacă muncește suficient.
Empatia selectivă nu este empatie.
Unele subiecte taboo ar trebui să rămână tabu.
Este perfect acceptabil să vorbești despre subiecte tabu.
Este perfect acceptabil să te contrazici singur.
Internetul nu va putea înlocui niciodată cărțile.
Toată lumea ar trebui să citească cărți de ficțiune.
Toată lumea ar trebui să citească poezie.
Cititul zilnic ca rutină ține de igiena minții.
Faptul că ești ocupat nu este o scuză să nu citești.
Te poți distra și fără să consumi alcool.
Nou-născuții sunt efectiv hidoși.
Cam asta am avut de spus și nu cred că are sens să mă obosesc cu explicații. Iar dacă am ajuns la final fără să spun nimic cu care să nu fiți de acord, îmi pare sincer rău și promit solemn că voi încerca să fiu mult mai conflictual pe viitor.
Atât.